Ioana Blaga

  "Totul a început în ziua în care elful Prink a mâncat prea multe bomboane de ciocolată. Ca să nu-şi dea cineva seama de ceea ce a făcut a ascuns ambalajele bomboanelor în cutiile care ar fi trebuit să ajungă la copii. Dar nu s-a mulţumit doar cu atât! A luat fiecare ambalaj în parte şi l-a umplut cu bulgăraşi de zăpadă, cu speranţa că nu va vedea nimeni lipsa bomboanelor. Deoarece Crăciunul era cât se poate de aproape şi pregătirile pentru marea sărbătoare erau în toi, ceilalţi elfi nu au băgat de seamă aspectul rotunjor al elfului Prink. De obicei el era mai lent în mişcări şi toată lumea ştia că-i plac dulciurile. Însă acum parcă le întrecea pe toate, prea încet se mişca. În plus, de câteva ore a început să se plângă de dureri teribile de stomac. Alerga afară fără să fie văzut cât de repede putea. Se răcorea în zăpadă şi apoi se reîntorcea mai întrenat. Dar pentru că fiecare lucru necugetat se lasă cu consecinţe, elful Prink fu nevoit să stea în camera lui câteva ore bune....

  ”Iarna a venit devreme în acest an în Balta Mare. Asupra pădurii s-a abătut o mare şi neaşteptată ninsoare. În ultimii ani, iernile au fost mai blânde, aşa că zăpada i-a luat pe cei mai mulţi dintre locuitorii pădurii prin surprindere. Domnul Bursuc Zito si-a pus la adăpost căsuţa, aşa că acum toată familia stătea în micuţa vizuină ascunsă de iarna grea de afară. În cămin ardea un foc ce lumina toată vizuina, până şi camera din capătul holului era bine luminată. Cei patru pui de bursuc stăteau fiecare cu câte o cană de cacao între lăbuţele din faţă. Doamna bursuc Zito mormăia un cântecel, aşezată în faţa căminului cald şi luminos, având de lucru la noul fular al Domnului Bursuc. Suntem cu câteva zile înainte de Ajunul Crăciunului. De o vreme, în pădure au avut loc nişte schimbări. Locuitorii pădurii s-au pomenit într-o zi că pădurea lor e locuită de o familie de pisici. Tatăl pisoi, mama pisică şi cinci pui coloraţi.”     Fragment din povestea ”Crăciunul în Balta Ma...