Romantic Picnic with the Brontës

Zilele trecute a avut loc întâlnirea grupului Rose Tea Book Club. Ceea ce ne-a legat de această dată au fost cărţile surorilor Bronte. De aceea am căutat un loc cât mai îndepărtat de civilizaţie. Aşa că ne-am refugiat la Peştiş. Prima oprire a fost în casa părinţilor Anitei  care ne-au primit cu multă căldură. Am început cu îmbrăcatul, coafatul, machiajele. Fiecare cu ce a găsit în dulap. Unele dintre noi şi-au confecţionat sau cumpărat rochiile special pentru acest eveniment. Pălăria a fost accesoriu obligatoriu, dar spre ruşinea mea am fost singura fără pălărie. În fine, puteam avea una în ultima clipă, dar m-am gândit că totuşi se poate şi fără. Decorul a fost pregătit înainte de Anita. Apoi am pornit la drum conduse de gazda noastră. Totul a început în momentul în care am făcut primul pas pe deal. Imaginaţi-vă: şase fete îmbrăcate elegant, cu rochii largi, cu coşuri cu cozonaci, unele dintre noi cu tocuri urcând dealul plin de mărăcini şi crengi. Pământul umed, pentru că înainte cu o zi plouase, făcea să ne alunece picioarele. Pe la anul 1800 aşa se petreceau lucrurile! Aşa că ţinându-ne una de alta am reuşit să urcăm până la o peşteră, loc tocmai bun de făcut poze. Peştera, adăpost pentru ciobani şi pentru perechile de îndrăgostiţi care caută singurătatea era şi locul de odihnă al unui dihor, speriat de atâtea feţe gălăgioase. De fapt, nu ştiu cine era mai speriat: noi sau el. Cu căpuşele a fost altă treabă. Două dintre noi s-au ales fiecare cu câte două. Dar s-a rezolvat şi asta, până acum, cu vaccin antitetanos şi antibiotice.

După câteva şedinţe foto, am ajuns acasă unde ne aştepta mâncarea gătită de tatăl Anitei (mulţumim frumos!). Pentru prima dată în viaţa mea am mâncat melci! Interesant...

Seara a continuat în foişor unde am discutat despre surorile Bronte. După ce i-am întors pe toate părţile pe Catherine si Heatchcliff, Agnes Grey, Jane Eyre şi alte personaje am trecut la proba practică şi ne-am apucat de... pictat. Ah, da, şi de scris poezii, asta după ce fiecare dintre noi a citit poezia preferată.

În afară de mici incidente cum ar fi: ruperea unei peniţe din Veneţia si a pantofilor mei vintage (1960!) a fost o seară perfectă, ca mai toate serile clubului nostru. Următoarea întâlnire  va fi una a pălăriilor extravagante şi a lui Aldous Huxley.   
Fotografiile sunt făcute de Emma Daniel Domuţa.